Archive | Decembrie 2015

Requiescat in pace!

Sau pe romana odihneasca-se in pace. In 2015 am vazut multe disparitii.

In primul rand tragedia de la Colectiv, in care 60 de oameni au murit si, fara voia, lor au devenit pentru acea parte a Sistemului care s-a instalat la butoanele formatiunii teritoriale Romania simbolul unui nou inceput. Sarmanii decedati au devenit mai importanti decat amaratii de ofiteri si soldati romani cazuti la Marasesti si care au ferit Romania de la o catastrofa totala. In definitiv, cui ii mai pasa de niste amarati morti acum 100 de ani si de o asezare care l-a votat pe Iliescu si FSN/PSD din 1990 incoace? Odihneasca-se in pace si cei de la Colectiv si cei de la Marasesti…

Tot in anul asta a murit si Corneliu Vadim Tudor, personaj complex al Romaniei post 1989. Din pacate, alt exemplar uman care ilustreaza maxima science sans conscience est la destruction de l’ame (stiinta fara constiinta este distrugerea sufletului). Nu mai vorbesc despre valurile cu zoaie cu care a improscat cam toata Romania, pe dusmanii si pe prietenii deveniti dusmani, astea Dumnezeu i le va judeca. Unde se schimba treaba este rolul sau foarte interesant la fiecare din cele doua schimbari de regim. Pentru cei mai tineri, pe vremea cand nu exista facebook (in 1996) sau era la inceputurile sale (in 2004), raposatul CV Tudor a fost un pion semnificativ in marile rasturnari politice din anii respectivi. In 1996 a declansat in primavara un atac furibund la adresa lui Ion Iliescu, in momentul in care era aliat cu partidul lui. Atacul respectiv a luat complet prin surprindere PDSR-ul, care conta pe Partidul Romania Mare ca pe un aliat. Ceea ce ma face sa cred ca operatiunea a fost mai vasta, Evenimentul Zilei, ziarul cel mai citit in Romania acelor vremuri (in care nu exista Internet aproape deloc, in care PRO TV si Anena 1 abia incepeau sa emita) a preluat integral textul atacului lui CV Tudor. Desi nu a fost singurul factor, atacul venit din partea lui CV Tudor a contat in pierderea alegerilor de catre Iliescu in toamna lui 1996.

A doua oara cand CV Tudor a influentat intr-o masura semnificativa destinul Romaniei a fost toamna lui 2004 cand, intre cele doua tururi de scrutin, a declarat la OTV, in dialog cu Dan Diaconescu, sprijinul pentru Basescu, in loc de Adrian Nastase.

De fiecare data, gesturile lui Vadim Tudor au starnit stupoare. Toate datele de pana in momentul respectiv mergeau in sensul daca nu al sustinerii candidatului PDSR sau PSD, cel putin in cel al unei neutralitati. Vadim a preferat de fiecare data sa atace candidatul respectiv. Dupa 2004, a clamat ca regreta gestul de sustinere al lui Basescu. Se poate dar de fiecare data am avut convingerea intima ca Vadim nu a actionat la nervi, ci deciziile lui au fost premeditate. Cum au fost luate, ca urmare a unor intoxicari din partea patriotilor din anturaj sau a unor ordine directe, ramane unul din misterele Romaniei post decembriste…

Anul 2015 marcheaza in opinia mea si finalul democratiei strambe schioape si cocosate iesite dupa decembrie 1989 si inceputul a altceva, a unei etape in care Sistemul va schimba paradigma in care este condusa tara.

In fine ultimele zile ne aduc in prim plan disparitia latinei din programa scolilor romane. Adevarul e ca dupa reforma comunista a educatiei, latina nu a mai revenit niciodata in scoala romana niciodata in scoala romana. Nu vorbesc despre liceele de filologie sau facultatea de limbi clasice ci despre marea masa a elevilor.

Cand eram in clasa a VIII- a in anii 80, Romania era in plin delir dacoman in care se vorbea despre cucerirea Daciei de catre romani si jefuirea acesteia. Latina era stinghera, o ora pe saptamana in care la alte scoli se facea romana sau mate. La mine am avut noroc cu un tanar profesor de romana care si-a dat seama ca nu e cazul sa ne omoare cu conjugari si declinari asa ca am facut o istorie a limbii latine si, in subsidiar a statului roman. Tin minte si acum in 1982 despre Carmen Saliare (pe care de obicei il citez Carmen Salire), Plaut si Terentius. Dupa fiecare lectie ne dadea cateva exemple de text. Ii multumesc domnului profesor ca ne-a spus ca faimosul citat rostit in necroloage (cei pe care zeii ii iubesc mor tineri) este de fapt o replica dintr-o comedie a lui Plaut (preluata de la greci, dar de obicei e citat in latina). De asemenea, ii multumesc pentru ca nu am uitat aquila non capit muscam sau aurea mediocritas cu talmacirea lor.

In definitiv pentru ca piata muncii cere tinichigii auto, ce pot eu sa spun? Promit sa-mi invat baietii zece dictoane in latina si sensul lor.

In acest spirit, transmit Requiescat in pace, pentru toti cei si toate cele disparute in anul care se incheie…

1 Decembrie

Anul asta de 1 Decembrie sunt cuprins de o mare lehamite. Este al 26-a sarbatoare nationala si pentru prima data am senzatia ca drumul pe care am pornit in Decembrie 89 este complet epuizat.

Nu vorbesc doar de demiterea unui guvern si inscaunarea unuia intr-un mod complet neconstitutional, ci si despre faptul ca personajele principale ale acestei piese sunt niste fantose, niste aburi. Klaus si Dacian Julien, asa zisii beneficiari ai cvasi loviturii de stat, la fel ca si Dragnea sau Ponta sau ca Blaga si Alina Gorghiu nu au niciun fel de consistenta. Sunt niste fiinte de abur, care sunt clar doar niste pioni impinsi de la spate de nu se stie cine.

Iar sarmana Romanie despre care PP Carp spunea ca are noroc cu carul este si ea un pion in acest joc cetos.

La multi ani Romania, atata vreme cat vei mai exista!

etimpu.com | Amintiri din Trecut

Blog Nostalgic , Amintiri din Copilarie , Amintiri din Epoca de Aur