Altfel despre operațiunea Barbarossa

Ei și a venit și ziua de 22 iunie, zi fatidică în istoria poporului român. Nu, nu e vorba despre disparitia lui Ponta, ci despre declanșarea operațiunii Barbarossa. Germania, alături de aliați, inclusiv România, a atacat URSS-ul lui Stalin, cam pe la ora la care se publică postul acesta. După 1990 a apărut tot mai mult teza că atacul Germaniei a avut un caracter preventiv deoarece Stalin se pregătea, la rândul său să atace Germania.

Deschizătorul de dumuri în această privință a fost un dezertor din serviciul de spionaj al Armatei Sovietice (GRU, a nu se confunda cu KGB!) Viktor Rezun, cunoscut sub numele de Viktor Suvorov. Aproape toate cărțile lui au fost traduse în română, le găsiți aici: http://www.polirom.ro/catalog/autori/suvorov-victor/pagina_02.html Teza lui Suvorov este că Hitler a aflat că Stalin pregătea un atac contra Germaniei iar acesta era un plan pregătit de multă vreme. Hitler a jucat rolul ”spărgătorului de gheață” adică al nebunului care a distrus tamponul dintre Germania și Rusia, aducând cele două puteri față în față. Conform lui Suvorov atacul sovietic ar fi urmat să aibă loc în 5 iulie 1941, iar ținta principală era regiunea Ploiești, pe atunci principala sursă de aprovizionare cu petrol a Germaniei. A scris câteva cărți pe tema asta, dar mereu a fost criticat că speculează, că nu are probe.

Este interesant că, în timp ce majoritatea istoricilor occidentali au respins această teză, există un anume sprijin din partea istoricilor ruși. Unul din aceștia, Mihail Meltiuhov a publicat o carte (din păcate disponibilă doar în rusă) al cărei titlu s-ar traduce ”Șansa ratată a lui Stalin”. Meltiuhov a avut clar acces la documente sovietice și susține că atacul sovietic nu era legat de cel german și ar fi urmat să aibă loc la 12 iunie 1941 dar din cauza evenimentelor legate de fuga lui Rudolf Hess în Marea Britanie a amânat planul astfel că Hitler a avut ocazia să atace primul. Deși este critic la adresa lui Suvorov, concluziile sunt oarecum asemănătoare si, la fel ca la Suvorov lipsesc probele care sa poata fi respinse… Lucram si noi, ca si DNA-ul cu ”suspiciuni rezonabile”. Interesant este faptul ca in 2006 Meltiuhov a publicat o carte despre ”Campaniile eliberatoare ale lui Stalin” in care se apropie de teza lui Suvorov. Sustine ca Hitler ar fi luat decizia de a ataca URSS in momentul in care a inteles ca apropierea Armatei Rosii de Ploiesti ii periclita sursa de aprovizionare cu petrol.

Uitați aici un interviu dat de Meltiuhov unei gazete curajoase din Rusia, Novaia Gazeta în anul 2002. http://2002.novayagazeta.ru/nomer/2002/66n/n66n-s32.shtml Multumesc prietenului meu basarabean, care m-a determinat să încep blogul, pentru traducere

  • Ați spus că munca lui Victor Suvorov este ca o prăjitură cu mai multe straturi de adevăr și ficțiune.
  • Suvorov e un scriitor strălucit. Dar pentru că am avut ocazia să testăm mai multe din afirmațiile sale cu material de arhică o parte a versiunii sale trebuie să fie numită drept ce este, fantezie. A utilizat o parte din imaginarul sovietic, a adăugat imaginar anti-sovietic și fantezia sa proprie. Cea mai mare parte din concluziile lui Suvorov sunt reflecții jurnalistice. Adeseori ia un fapt sau două importante și începe să le descompună cu o răbdare incredivilă.
  • Dar nu puteți nega unul din faptele cele mai evidente și impresionante, dezmembrarea celei mai puternice linii de fortificații, numită ”Linia Stalin”, care ar fi putut salva viața a mii de militari și civili.
  • Știți până în prezent nu se poate afirma dacă a fost dezmembrată sau nu. Există documente referitoare la conservare, soluție propusă în primăvara lui 1941 asupra transferului către noua frontieră, spre ceea ce istoriografia occidentală numește acum ”Linia Molotov”. Dar nimeni nu știe dacă soluția aceasta s-a realizat sau nu. Cercetarea asupra subiectului este pur și simplu inexistentă.
  • Aș dori opinia dumneavoastră asupra represaliilor dinaintea războiului și impactul lor asupra Armatei Roșii. Unii spun că este principala cauză pentru înfrîngerile suferite de Armata Roșie la începutul războiului, alții că rotația comandanților se datora noilor realități.
  • Nu am un răspuns clar. În primul rând pentru a înlocui personalul epurat nu au venit persoane tinere cum se consideră în general. Nu, toți aparțineau aceleiași generații. În al doilea rând nu cunoaștem criteriile după care s-a făcut epurarea. Din timpul lui Hrușciov există ipoteza că cei mai buni generali au fost uciși. Cu toate astea, totul evoluează în jurul numelor lui Tuhacevski, Uborevici, Iakir. Dar se pare că nimeni nu a făcut studii serioase refeirtoare la comptențele celor reprimați sau la criteriile după care s-a făcut represiunea. Îmi pare rău, ca ființă umanî pentru cei uciși. Dar nu toți (Ofițerii n.tr.) au fost împușcați și mulți din cei închiși sau dați afară s-au întors la datorie. Amintiți-vă de Rokosovski. Vorbind strict este necesar un studiu aprofundat asupra dosarelor personale ale generalilor și ofițerilor. Doar pe baza dosarelor personale și a evaluărilor, a contribuțiilor fiecăruia la dezvoltarea armatei și a modului în care a fost afectată capacitatea Armatei Roșii se pot face anumite calculele. Este o muncă enormă.
  • După cum știu ați studiat atent chestiunea cooperării economice dintre URSS și Germania înaintea războiului.
  • Trebuie distins între două situații – factorul politic și situația de pe piața mondială. Uneori uităm că din septembrie 1939 Europa era în război iar Franța și Mare Britanie au anulat contractele u URSS. A fost atât o decizie politică cât și necesitatea mobilizării lor economice. În mod normal, Moscova a reacționat și a căutat alți furnizori. Kremlinul a fost etrem de pragmatic. A fost o serie de livrări reciproce iar URSS a importat în special bunuri de durată: mașini unelte, componente tehnice, diferite tehnologii și am furnizat în special materii prime. Iar livrările noastre acopereau doat 6=7% din comerțul german. Cu toate acestea există un aspect indiscutabil; tranzitul german prin URSS. În 1940 – începutul lui 1941 acetsa acoperea 60-70% din transportul pe distanțe lungi al Germaniei. În acest sens un anume ajutor al URSS către cel de-al Treilea Reich a existat.
  • Ce puteți spune despre principala teză a lui Suvorov, că URSS se pregătea să atace Germania dar Hitler i-a luat-o înainte lui Stalin?
  • Cănd a început controversa în jurul cărții lui Suvorov militarii au declasificat planurile strategice ale Statului Major. În timp ce unii încearcă pe baza acestor documente să respingă argumentele lui Suvorov, în opinia mea aceste încercări nu sunt convingătoare. Cât privește memorandumurile Statului Major trimise lui Stalin și Molotov (și sunt cel puțin patru) criticii susțin că au caracter de proiect. Sunt în total dezacord și subliniez: acestea sunt documente oficiale, nu de lucru

Documentul Statului Major din 11 martie 1941 are o dată precisă: 12 iunie pentru a lansa o ofensivă. Cu toate acestea nu se specifică un an. E o dezbatere în curs. Să spunem că  o notă brută care nu va fi trimisă iar data este introdusă din întâmplare. Si atunci întreb și eu: cine a scris notele astea brute adresate lui Stalin și Molotov? Dacă e o notă brută, de ce îi pui un antet oficial? Un memorandum adresat conducerii de partid și de stat este scris în conformitate cu toate formalitățile de mâna adjuntului șefului operațiunilor din Statul Major, generalul-maior Vasilevski, viitorul mareșal. Nu înșeleg de ce aceste documente au fost declarate documente de lucru ale Statului Major. Și rezoluțiile lui Stalin sunt pe ele,, iar Stalin nu era deloc un partizan al rezoluțiilor scrise, în special al acestui tip de documente. Deci primul document apare la finele lui iulie 1940. Stalin cere să fie refăcut. A doua notă (și asta nu e contrazis de istoricii noștri) este transmisă lui Stalin în noaptea de 14 spre 15 octombrie. Versiunea revizuită a primei note, datate 18 septembrie. Din acest moment, Stalin aprobă planul strategic sovietic. Mai târziu, în martie și mai 1941 apar încă două note. Documentele asupra desfășurării trupelor sovietice. Comandamentul nostru nu voia să aștepte să fie atacat. Întrebare: de ce? Aici sunt în dezacord cu Suvorov. Întregul plan trebuie interpretat ca un ”atac preventiv”. E o formulă clasică.

  • Autorul ”Spărgătorului de gheață” susține că trupele sovietic erau adunate într-o concentrare puternică la frontiera cu România și că scopul ofensivei era tăierea arterei care aproviziona Germania cu petrol.
  • Sunt în dezacord total. Atacul principal era prevăzut în sud, dar nu spre România, ci spre sudul Poloniei și Silezia pentru a ieși în spatele grupului central al Wemachtului și a tăia Prusia Orientală. Cu toate astea, în documentul final al Statului Major din 15 mai România este menționată dar doar ca posibilă problemă pentru Frontul de Sud Vest și doar după succesul pe direcția principală. Iar documentul inițial din 1940 prezintă două versiuni de ofensivă, în nord și sud și susține categoric sectorul de sud între Lvov și Kovel.
  • Atunci de ce nu a fost pus în aplicare planul?
  • Din cauza factorilor geopolitici, în special a situației din Balcani. 1941 a început cu certuri mari din cauza aderării Bulgariei la Pactul Tripartit. Zvonurile au apărut în mijlocul lunii ianuarie iar Moscova a exprimat dorința ca Bulgaria să rămână stat pașnic (neutru, eventual cu baze militare sovietice). Germanii au tăcut. La 1 martie, sub presiunea Germaniei, Bulgaria a aderat la Pact și s-a alăturat Wemachtului (în atacul contra Iugoslaviei și Greciei). Kremlinul a înțeles că Hitler nu intenționează să asculte de solicitările noastre. Din acest moment apare planul strategic și data de 12 iunie. (…) Stalin s-a decis să mobilizeze trupele. Și în vară 25% din potențialii recruți erau chemați pentru încorporare. Cred că explicația trebuie căutată în zborul lui Hess la Londra. Stalin a crezut în posibilitatea unui acord între Germania și Marea Britanie. (…) Malenkov a plecat la Berlin. Agenția de spionaj din Marea Britanie a avut ca misiune să afle ce se petrece în spatele ușilor închise. Dacă misiunea lui Hess ar fi avut succes și războiul din Europa înceta? Cred că situația l-a determinat pe Stalin să aștepte și să amâne planul de atac din 12 iunie.

Conform planului „Barbarossa” Hitler plănuia să treacă granița sovietică la mijlocul lunii mai. Din cauza evenimentelor din Iugoslavia (a fost amânat n.tr) Când prințul regent Pavel a încercat să adere la Pactul Tripartit, cercurile anti-germane slavofile au reacționat la 27 martie. Astfel Hitler a decis să invadeze mai întâi Balcanii. Doar pe data de 30 aprilie a desemnat o nouă dată pentru ofensivă, 22 iunie. Dar comandamentul sovietic nu știa nimic despre pnanurile calendaristice ale armatei germane, apropos de versiunea lui Suvorov, a războiului preventiv al lui Hitler. Guvernul german nu știa, de asemenea, nimic despre planurile sovietice.(…) Toate versiunile despre războiul preventiv sunt un tam-tam politic.        – Și dacă Uniunea Sovietică ar fi atacat Germania? Cu statisticile în mână pot să spun că superioritatea germană în principiu, nu exista. Singurul lucru cu care Germania a depășit vecinul de la est la granița – este numărul de personal. Și este numai din cauza faptului că nu au fost mobilizați in spatele frontului. Formal, Wehrmacht-ul a avut mai mulți soldați, dar aproape un sfert erau la serviciile din spate, nu a participat la lupte. La tancuri, avioane și artilerie superioritatea a fost inferior Armatei Roșii. Împotriva a 4000 tancurile germane erau 14 mii sovietice, împotriva aproape 5.000 de avioane germane – mai mult de 10 mii de noastre. Germanii erau inferiori și la tunuri și mortiere: raportul a fost de 42,000 la 59 000. Trebuie să spun direct: trupele sovietice erau înarmate până în dinți!        – Atunci cum explici înfrângerea zdrobitoare în prima etapă a războiului? Trupele noastre sunt întinse, ei încă invocat numai la granițele de vest. Prin urmare, pe câmpul de luptă s-au dovedit superioritatea încă germanii, în special grupurile de tancuri. Și apoi luați în calcul efectul de domino. Linia frontului a fost ruptă, iar Wehrmacht-ul a început să piseze o parte după alta. (…)

Anunțuri

Etichete:

About Radu

Sunt nascut la finele anilor '60 (NU la comanda, dimpotriva) am copilarit in Romania anilor 70 (suportabil), am crescut in cea a anilor 80 (oribil) si m-am maturizat in tranzitia din anii 90 (bulversant si foarte frustrant dar oricum mai bine decat perioada precedenta). In anii 2000 au venit copiii si, trecand de jumatatea vietii, ma intreb incotro ne indreptam. Nu am raspunsuri; incerc si eu sa ghicesc pornind de la materialul furnizat de experienta si de ceea ce se petrece azi.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

etimpu.com | Amintiri din Trecut

Blog Nostalgic , Amintiri din Copilarie , Amintiri din Epoca de Aur

%d blogeri au apreciat asta: