Justitie

Vad ca dl Radu Tudor pe blog da glas disperarii mogulului Voiculescu Dan care ia in serios posibilitatea de a vedea lumea de cealalta parte a gratiilor si vorbitorului. Treaba lor, nu cunosc detaliile cazului. Foarte posibil sa fie politic da’ nici mogulu’ nu e vreun Josef K intrat in rotile unui angrenaj infernal.

Insa dl Tudor le reaminteste judecatorilor ca nu trebuie sa se bazeze pe faptul ca puterea actuala e eterna si ca risca la randul lor sa sfarseasca in banca acuzarii precum Postelnicu.

Uite aici se insala dl Tudor: magistratii romani au dovedit de-a lungul istoriei o putere de adaptare impresionanta. Nu vorbesc despre abureala asta de tranzitie blanda de dupa 1989 unde tot felul de indivizi care acoperisera porcariile regimului (nu doar ale Militiei si Securitatii, ci si ale Partidului si multor altele) n-au fost deranjati, ci despre tranzitia aia cumplita de la Romania „burghezo-mosiereasca” la aia comunista.

Ei bine poate nu va vine sa credeti dar au fost magistrati care s-au scos cu brio; si nu amarati care judecasera divorturi sau suti de buzunare, ci piese grele. Numele cel mai relevant este cel al colonelului Alexandru Petrescu. Colonel de justitie pe timpul lui Antonescu, a condamnat comunisti in anii ’40 (Teohari Georgescu, Iosif Chinevschi la inchisoare intr-unul din procese, si un grup de cinci persoane, grupul Paneth, la moarte in altul). De zelos ce era regimul Antonescu l-a pus director general la penitenciare. Omul era o canalie inteligenta asa ca s-a pus bine cu comunistii bagati inclusiv de el la zdup.

Comunistii l-au notat bine asa ca Petrescu a fost mentinut in justitie si dupa 23 august. In 1947 i-a condamnat pe Iuliu Maniu si pe Ion Mihalache la inchisorile din care n-aveau sa mai iasa vii. Dupa aia, pe timpul RPR a condamnat in continuare in stanga si dreapta preoti catolici, angajati romani ai ambasadelor straine, cine-i pica in mana. Comunistii au apreciat aceasta canalie si a luat el, care condamnase la moarte un personaj considerat martir de catre ei (Francisc Paneth) medalia “Pentru merite deosebite aduse în apărarea orânduirii sociale şi de stat”…

Revenind la oile noastre, as atrage atentia ca astia sunt oamenii cu care diferitele regimuri politice romanesti (dictaturi sau ma rog, democratii) si-au facut treaba pana acum. Fiind santajabili puterea face ce vrea cu ei. Iar daca o ajuta sa-si „spele” crimele sau magariile cu forme juridice, se fac indispensabili. Politicianul roman (din toate timpurile si de orice eticheta) nu vrea sa numeasca in pozitii cheie oameni prea independenti care, poate, ar crea institutii independente. El are nevoie de canalii gata sa-l serveasca precum acest Petrescu.

Asa ca aceeasi politicieni sa nu se mire daca oamenii numiti de ei dau o mana la daramarea lor si scuipa mana pe care inainte au lins-o.

PS Nu cad in pacatul generalizarii si nu spun ca Petrescu este tipic pentru noi romanii, dupa modelul brevetat in ultimii 24 de ani. Daca spuneti ca sunt prea optimist am si exemplul la indemana; Francisc Paneth, comunistul condamnat la moarte de catre Petrescu a fost aparat de catre avocatul Petre Pandrea, figura luminoasa a vietii romanesti din secolul trecut. A aparat comunisti si evrei in timpul lui Antonescu, taranisti, fosti politisti sau angajati ai Sigurantei si figuri religioase persecutate (Maica Veronica) pe timpul lui Gheorghiu-Dej.

Cu un pic de flexibilitate a coloanei ar fi avut o viata buna. Ca fost avocat de comunisti pe timpul lui Antonescu avea toate premisele sa ajunga in varf.

A refuzat compromisurile si-n timp ce fostii lui clienti erau in CC al PMR (Constanta Craciun si Ion Vincze) sau devenisera nume de strazi (membrii grupului Paneth), Pandrea a preferat sa faca de doua ori puscarie decat sa se incovoaie.

Undeva intre extremele astea, e si sufletul neamului nostru…

Anunțuri

About Radu

Sunt nascut la finele anilor '60 (NU la comanda, dimpotriva) am copilarit in Romania anilor 70 (suportabil), am crescut in cea a anilor 80 (oribil) si m-am maturizat in tranzitia din anii 90 (bulversant si foarte frustrant dar oricum mai bine decat perioada precedenta). In anii 2000 au venit copiii si, trecand de jumatatea vietii, ma intreb incotro ne indreptam. Nu am raspunsuri; incerc si eu sa ghicesc pornind de la materialul furnizat de experienta si de ceea ce se petrece azi.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

etimpu.com | Amintiri din Trecut

Blog Nostalgic , Amintiri din Copilarie , Amintiri din Epoca de Aur

%d blogeri au apreciat asta: