Archive | Ianuarie 2012

De ce inca un blog?

Ideea acestui blog ma urmareste de cateva luni ; dupa nasterea celui de-al doilea copil al meu am citit ca populatia Romaniei va scadea in anul 2050 la 16 milioane de locuitori, iar raportul dintre tineri si varstnici va fi de 1 la 9. Copiii mei vor avea atunci in jur de 40 de ani, deci vor fi la mijlocul priamidei. In conditiile mentinerii actualelor tendinte, in anul 2100 in Romania vor fi 8 milioane de persoane. Altfel spus o scadere dramatica si o anticamera a disparitiei ca popor. Nu ma incanta perspectiva, ca multi altii si eu cred ca poporul meu ar trebui sa dainuiasca «in veci » dar cifrele se incapataneaza sa ma contrazica. Iar ceea ce vad cu ochiul liber nu este de natura sa ma linisteasca.
Sentimentul meu este ca o reflectie privind viitorul Romaniei este necesara. O reflectie fara partizanate politice stridente, fara idei preconcepute, fara stereotipuri. Stiu ca este greu dar nu mi se pare imposibil. Nu sunt sociolog, intentionez sa public reflectii atunci cand timpul imi permite despre Romania, trecutul si viitorul ei.
Numele blogului mi l-a inspirat o istorie povestita acum cativa ani de un prieten basarabean caruia ii raman recunoscator pentru ea :
La Chisinau m-am intalnit cu o familie de moldoveni de la Tighina (numita acum Bender). Ambii vorbesc romaneste cu accent rusesc si se vede ca si-au facut toate studiile in rusa si au vorbit limba rusa in familie. Cu toate acestea pentru separatisti ei au ramas « nationalisti romano-fascisti » asa ca viata lor a fost un infern. La un moment dat au decis sa lichideze tot ce mai aveau si sa vina la Chisinau. Vorba lor « macar copiii sa nu mai treca prin ce-am trecut noi ».
Tot la Chisinau am cunoscut o familie de basarabeni care lichidau tot si plecau in Romania, unde isi cumparasera deja o casa intr-un frumos oras de provincie iar sotul avea deja asigurata o slujba. Fara a fi persecutati, erau satui de Republica lui Voronin si voiau sa scape din ea sa-i asigure macar fetitei un viitor mai bun.
La Bucuresti ce sa vezi ? Am cunoscut o familie, ea doctor stomatolog, el inginer (reprofilat pe imobiliare) care la randul lor plecau in Anglia unde doamna isi gasise de lucru. Nu erau persecutati, nu se interesau de politica, traiau sa spunem bine, dar nu mai suportau viata in Romania. Si ei spuneau ca pleaca pentru copii.
Ma intreb si eu, unde ne ducem?

Anunțuri
etimpu.com | Amintiri din Trecut

Blog Nostalgic , Amintiri din Copilarie , Amintiri din Epoca de Aur